Descriere istorică și geografică a Țarii Codrului

Bogată în istorie, folclor, cultură și tradiții, acestea din urmă fiind păstrate cu sfințenie de către localnici, Țara Codrului este una dintre cele mai frumoase zone etnografice autentice din țară care încă se menține intactă.

Țara Codrului este o străveche zonă istorică situată în nord-vestul țării pe teritoriile județelor Satu Mare, Maramureș și Sălaj, de o parte și de alta a culmii Făgetului sau a Codrului, delimitată de Lunca Sălajului, Lunca Someşului, iar în vest de Câmpia Sătmarului, cuprinzând aproximativ 47 de localitați.

Deși este situată pe teritoriul a trei județe, Țara Codrului a reușit să-și păstrează autenticitatea nelăsând nicio altă zonă etnografică din jurul ei să o influențeze în ceea ce privește portul, cântecul și dansul popular. Folcloristul Dumitru Pop spune despre caracterul relativ conservator al acestei zone că se explică în mare parte prin absența în cuprinsul ei a unui centru urban.

Zona Codrului circumscrie un teritoriu cu un destin propriu în istoria poporului nostru.

Politic și administrativ, acesta s-a situat mereu la o răspântie, fiind menit să delimiteze realități diferite.

Încă din vechime, din perioada ce a urmat războaielor dintre daci și romani, Zona Codrului a rămas în afara hotarelor Imperiului Roman și a constituit terenul numeroaselor înfruntări dintre dacii liberi și învingătorii așezați și fortificați în apropiere de Porolissum, dar și terenul unei acțiuni prioritare în amplul proces de romanizare care avea să scoată la lumina istoriei un popor nou.

În secolul al XI-lea, ținutul Codrului marca extremitatea nord-estică a ducatului lui Menumorut, constituind, împreună cu regiunea de la sud, până la poarta Meseșului, ținta atacurilor feudalilor unguri în expansiunea lor către răsărit.

Vreme de 100 de ani (1378 -1470) regiunea Codrului este domeniu feudal al voievozilor maramureșeni Balc și Drag.

Mai târziu, în veacul al XVI-lea și al XVII-lea, teritoriul acesta care făcea parte din Partium, a aparținut când Principatului Autonom al Transilvaniei, când Austriei, nu o dată constituind teren de graniță între ele.

Timp de un sfert de secol (1661-1685) a marcat hotarul dintre Transilvania și pașalâcul turcesc.

Tot pe aici trecea, la sfârșitul anului 1599, granița stăpânirii lui Mihai Viteazul și tot pe aici avea să se statornicească pentru un timp, la sfârșitul Primului Război Mondial, așa zisa linie de demarcație, a cărei depășire prin luptă va duce la eliberarea neîntârziată a întregii Transilvanii de sub dominația străină. Prof. dr. Dumitru Pop, fiu al satului Băsești

Primele atestări scrise ale comunelor/localităților/satelor din zona Codrului apar în secolul al XIII-lea.

Ordinea aderări acestor pe judete este următoarea:

MARAMUREȘ

  • Comuna Ardusat (1231) – Ardusat, Arieșu de Câmp, Colțirea
  • Comuna Fărcașa – Buzești, Tămaia (1231), Sârbi, Fărcașa
  • Comuna Gărdani – Gărdani
  • Comuna Sălsig (1378) – Sălsig
  • Comuna Asuajul de Sus (1391) – Asuajul de Sus, Asuajul de Jos
  • Comuna Băița de sub Codru (1423) – Băița de sub Codru, Urmeniș (1391)
  • Comuna Băsești (1391) – Băsești, Odești (1423), Săliște, (1423), Stremț la (1410)
  • Comuna Bicaz – Bicaz, Ciuta, Corni
  • Comuna Oarța de Jos – Oarța de Jos, Oarța de Sus, Orțâța  (toate trei numite Trywarcha – 1391)
  • Oraș Ulmeni (1405) – Arduzel (1334), Chelința (1423), Mânău (1423), Someș-Ulieac, Tohat (1424), Țicău, Vicea
  • Comuna Ariniș la 1543 – Ariniș, Rodina, Tămășești (1424)

SATU-MARE 

  • Comuna Supur (1215) – Dobra, Giorocuta, Hurezu Mare, Racova, Supuru de Jos, Supuru de Sus, Sechereșa
  • Comuna Crucișor (1231) – Crucișor, Iegheriște (1272), Poiana Codrului
  • Comuna Săcășeni (1240)
  • Comuna Socond – Cuța, Hodișa (1271), Soconzel (1424), Stâna (1424)
  • Comuna Valea Vinului – Măriuș, Roșiori, Sâi, Valea Vinului
  • Comuna Viile Satu-Mare – Medișa (1273), Tătărești, Tireac, Viile, Cionchești
  • Comuna Homoroade – Chilia, Homorodul de Sus (1273), Homorodul de Mijloc, Homorodul de Jos, Necopoi, Solduba la 1475
  • Comuna Hodod (1334) – Giurtelecu Hododului (1378), Hodod, Lelei, Nadișu Hododului
  • Comuna Bogdand – Babța (1383), Bogdand, Corund (1423), Ser
  • Comuna Beltiug – Beltiug, Bolda, Rătești, Șandra (1387), Ghirișa, Giungi
  • Comuna Pomi – Aciua, Borlești, Bicău (1395), Pomi
  • Comuna Cehal (1423)
  • Comuna Săuca (1424)
  • Comuna Bârsău – Bârsău de Jos, Bârsău de Sus (1470)

SĂLAJ

  • Comuna Benesat – Aluniș, Benesat, Biușa
  • Oraș Cehu Silvaniei – Horoatu Cehului, Motiș (1387), Nadiș, Ulciug

Sursa:

http://Ghiduri de arhitectură pentru încadrarea în specificul local din mediul rural – OAR

https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aara_Codrului

Particularităţile acestei zone sunt vechile Biserici de lemn, prezente în fiecare localitate, construite, majoritatea, după modelul maramureşean, dar și noile stiluri de construcţii precum Biserici și Mănăstiri ortodoxe de piatră și cărămidă care au un decor interior extraordinar de frumos.

Printre acestea se numără :

  • Mănăstirea “Izvorul Tămăduirii” din Măriuș
  • Mănăstirea „Sfânta Maria Magdalena” din Oarța de Sus
  • Mănăstirea de lemn greco-catolică de la Băsești
  • Biserica de lemn din Nadiș
  • Biserica de lemn din Ortița
  • Biserica de lemn din Bicaz
  • Biserica de lemn de la Buzești

Pentru filmări video vă invităm să ne vizionați canalul nostru de YouTube:

Pentru mai multe fotografii ne găsiți pe rețelele noastre de socializare Facebook și Instagram.

Nu uitați să vă abonați și să ne apreciați postările.

Împreună vom face mai cunocută Țara Codrului.